AIVIA
Facebook AIVIA

Soia pro si contra

Soia face parte din categoria leguminoaselor uscate impreuna cu mazarea, fasolea, nautul, lintea si constituiau in trecut baza alimentatiei omului de rand. Leguminoasele uscate reprezinta surse importante de proteine (40% soia, 29% fata de s.u la mazare, 20% la naut, 22% la fasole), de amidon (44% la fasole, 43% la naut, 46-47% la mazare), dar si de lipide (12-25% la soia). Leguminoasele uscate sunt bogate in fitosteroli (sitosterol si stigmasterol) si izoflavone, dar contin si factori de flatulenta (stahioza, rafinoza, verbacoza), precum si substante cu actiune antinutritiva (inhibitori tripsinici, hemaglutinine, saponine). Aceste substante produc hipertrofia pancreatica, produc iritarea mucoaselor de pe traiectul intestinal, reduc capacitatea glandei tiroide de a utiliza iodul din dieta etc.

Soia contine hemaglutinina, goitrogeni si fitati. Hemaglutinina este o substanta care face ca celulele rosii din sange sa se transforme in tromboze (cheaguri de sange) care retin oxigenul. Goitrogenii blocheaza sinteza hormonilor tiroidei si interfereaza cu metabolismul specific, iar fitatii retin absorbtia mineralelor precum calciu, magneziu, fier sau zinc.

O alimentatie echilibrata si sanatoasa trebuie sa contina si leguminoase deoarece ele au o mare valoare nutritionala – sunt mai bogate in proteina decat carnea si contin oligoelemente indispensabile sanatatii cum ar fi magneziul si fierul. Din acest motiv va prezentam mai jos modalitatile prin care putem sa facem digerabila si sanatoasa in special soia si cum anume putem sa ne hranim cu proteine fara a recurge la fiertul indelungat al bobului de soia.

Neutralizarea inhibitorilor tripsinici se realizeaza prin fierberea boabelor de soia timp de o ora la temperatura de 100 de grade celsius. Atunci cand boabele sunt bine fierte inseamna ca s-au inactivat inhibitorii tripsinici.

Inhibitorii tripsinici se mai pot inactiva si prin germinarea boabelor de soia cu conditia ca germenii sa aiba cel putin 1 cm.

O alta modalitate de a beneficia de proteinele din soia este consumul de izolat proteic de soia. Izolatul (asa cum arata si denumirea) se obtine prin separarea proteinei de restul continutului din bobul de soia astfel el contine aproximativ  90% proteina. Izolatul proteic de soia nu necesita fierbere sau nici un fel de preparare inaintea consumarii lui, se dizolva foarte bine si are un gust neutru. Astfel se poate folosi usor pentru a prepara o bautura proteica in combinatie cu orice se doreste si se recomanda celor cu nevoi crescute de proteina in alimentatie. Izolatul proteic de soia se foloseste de mult timp in alimentatia sportivilor pentru cresterea masei musculare deoarece aproape ca nu contine deloc grasimi sau carbohidrati. Prin aceasta calitate a sa este foarte util si persoanelor supraponderale care au astfel acces la o sursa de  proteine care nu  este combinata cu grasimi si carbohidrati.

Referinte:

1. Daniel, Kaayla T. The Whole Soy Story: the Dark Side of America’s Favorite Health Food. Washington, DC: New Trends, 2005. Print.

2. Rackis, Joseph J. et al., “The USDA trypsin inhibitor study. I. Background, objectives and procedural details”, Qualification of Plant Foods in Human Nutrition, vol. 35, 1985.

3. Rackis, Joseph J. et al., “The USDA trypsin inhibitor study”, ibid.

4. El-Hag N, Haard NF, Morse RE. Influence of sprouting on the digestibility coefficient, trypsin inhibitor and globulin proteins of red kidney beans. J Food Sci 1978; 43: 1874-1875.

5. Palmer R, McIntosh, Pusztai A. The nutritive evaluation of kidney beans: the effect of nutritional value of seed germination and changes in trypsin inhibitor content. J Sci Food Agric 1973; 34: 937.

6. Pusztai A. Metabolism of trypsin-inhibitory proteins in the germinating seeds of kidney bean. Planta 1972; 107: 121-129.

7. Chattapadhgay H, Bannerjee S. Effect of germination on biological value of proteins and trypsin inhibitor activity of common Indian pulses. Ind J Med Res 1953; 41: 185-189.

8. Al-Bakir AY, Sachde AG, Naoum IE. Occurrence and stability of trypsin inhibitors in Iraqi local legumes. J Agric Food Chem 1982; 30: 1184-1185.

9. Bansal KK, Dhindsa KS, Batra VIP. Trypsin inhibitor & hemagglutinin activities in chickpea: effects of heat and germination. J Food Sci Tech 1988; 25: 46-48.

Copyright © Centrul de Cercetare al Alimentelor Funcționale AIVIA SRL 2017. Toate drepturile sunt rezervate.
Webdesign: Algorithm